Program: Otherwise Residency
Ediție: #1, ediție pilot
Cronologie: aprilie - octombrie 2025

Curator: Andrei Tudose
Consultant artă–știință: Claudia Schnugg

Echipă rezidență::
Artiști: Laura Cinti (Marea Britanie), Sabina Suru (RO), Andreea Săsăran (RO) și Ida Hiršenfelder (SI)
Cercetători & Consultanți în politici publice: Dr. Roxana Nicoară, Dr. Simona Neagu, Dr. Mihaela Marilena Stancu, Drd. Andreea Ciobotă, Dr. Mihaela Ciobotă, Dr. Carmen Maximilian, Mihai Stoica, Théophile Humann-Guilleminot

Echipă performance:
Director artistic: Ada Anghet
Interpreți: Ana Baciu, Alexandra Necula, Briana Radoane, Radu Stăncescu, Robert Popa, Tamara Găgeatu, Dennis Ilie, Bianca Archip, Emma Stoian, Costin Stăncioi

Parteneri cheie: Institutul de Biologie din București, 2Celsius, Atelier030202, Projekt Atol, Londohome, Atelierele Malmaison
Cofinanțat de AFCN, ARCUB

Abstract::
Otherwise Residency reunește patru artiști contemporani și patru echipe de cercetare științifică într-o încercare comună de a regândi modul în care cunoașterea este produsă, circulată și resimțită în diferite discipline, în raport cu problemele actuale de mediu - de la monitorizarea și remedierea poluării până la înțelegerea influențelor antropice asupra habitatelor naturale. Dezvoltată de Marginal în parteneriat cu Institutul de Biologie București și 2Celsius, rezidența creează cadrul pentru un dialog susținut între practica artistică și investigația științifică, concentrându-se pe ecologie, criza climatică și interdependențele complexe care structurează lumea mai-mult-decât-umană.
Pe parcursul a câteva luni, artiștii se cufundă în cercetările desfășurate de Institutul de Biologie - de la studii despre bioremediere și bioacustică aviară până la ecologia plantelor și sisteme microbiene native-, precum și în eforturi în zona de politici de mediu, în cadrul 2Celsius, cu sprijinul Clean Air Task Force (CATF).

1. Cadru contextual / Rezumat

Otherwise Residency este un program de rezidență interdisciplinară artă-știință creat pentru a construi un cadru colaborativ și transdisciplinar, care conectează artiști contemporani, cercetători din sfera biologiei și influenceri / susținători ai politicilor de mediu. Programul abordează probleme ecologice și climatice presante prin integrarea artiștilor în proiecte de cercetare științifică în desfășurare, prioritizând procesul în detrimentul producției. Scopul e stabilirea unui spațiu în care granițele disciplinare devin permeabile, permițând artiștilor și oamenilor de știință să cocreeze cunoaștere, să conteste viziunile antropocentrice asupra lumii și să recalibreze discuțiile despre criza de mediu pe multiple forme (și scale) de percepție.

2. Metodologie

Metodologia rezidenței a fost concepută pentru a asigura integrarea artistică în practica științifică, evitând în același timp presiunea producerii unei lucrări artistice finale. În loc de a porni de la propuneri de proiecte artistice, rezidențele se înrădăcinează în cercetări științifice în desfășurare, urmând 4 etape:

• Imersiune (~1–2 săptămâni, in-situ / laborator și teren) → Artiștii rezidenți îi asistă pe cercetători în laborator și pe teren, urmăresc și participă la protocoalele zilnice, se familiarizează cu ipotezele științifice, cu metodologiile utilizate și discută implicațiile societale/ecologice, fără proiecte artistice preconcepute.
• Conceptualizare (~1–2 luni, online / atelier) → Artiștii se întorc acasă pentru a sintetiza informațiile, notițele și alte documentații acumulate; rămân în contact cu oamenii de știință și-și cristalizează o ipoteză de cercetare artistică.
• Experiment (~1–2 săptămâni, in-situ / laborator și teren) → Artiștii se întorc pentru a testa ipotezele propuse, cu oamenii de știință, pentru a realiza experimente comune și a schița posibile prototipuri artistice.
• Producție deschisă (durată variabilă - online / atelier) → Dezvoltarea de prototipuri, sonore sau instalații. Accentul se pune pe artefacte deschise și pe transparența proceselor, pentru a reflecta cercetarea efectivă, mai degrabă decât pe rezultate expozabile.

Un mediator și/sau curator facilitează comunicarea continuă, mediază fricțiunile dintre disciplinare și calibrează așteptările dintre protocoalele științifice și procesele artistice speculative.
Artiștii mențin jurnale de cercetare care captează atât observații tehnice și teoretice, cât și experiențe personale, fricțiuni, experimente și procese critice.

3. Context științific

Rezidența se bazează pe patru proiecte de cercetare active dezvoltate în cadrul instituțiilor partenere - Institutul de Biologie București și 2Celsius. Fiecare proiect de cercetare abordează o fațetă distinctă a crizei ecologice, servind atât ca puncte de intrare, cât și drept cadru de colaborare pentru artiștii invitați:

• Strategii de persistență a plantelor în habitate izolate: Demografia speciei Salvia nemorosa pe kurgani dobrogeni
  Cercetător științific: Dr. Roxana Nicoară (RO)
  Studiu demografic și ecologic al Salvia nemorosa și al altor flore native pe kurgani, movile funerare antice din regiunea Dobrogea, încadrând aceste microhabitate ca arhive vii ale biodiversității modelate de milenii de coexistență între natură și cultură..


• Potențialul de bioremediere al bacteriilor halofile native în medii poluate cu hidrocarburi
  Cercetători științifici: Dr. Simona Neagu și Dr. Mihaela Marilena Stancu (RO)
  Investigație asupra bacteriilor native din medii sărate, contaminate cu combustibili, concentrată pe identificarea tulpinilor microbiene cu potențial de a tolera și degrada compușii rezultați din industria petrolieră și de a atenua impactul ecologic al poluării cu combustibili fosili.


• Monitorizarea poluării fonice urbane în relație cu mierlele
  Cercetători științifici: Drd. Andreea Ciobotă și Dr. Mihaela Ciobotă (RO)
  Analiză bioacustică a cântecului mierlelor ca metodă de monitorizare a poluării fonice în ecosistemele urbane din București și efectele acesteia asupra comunicării și comportamentului faunei sălbatice.


• Emisii fugitive de metan din situri industriale
  Consultanți științifici și politici de mediu: Mihai Stoica (RO) and Théophile Humann-Guilleminot (GR / FR)
  Investigație orientată spre politici publice privind scurgerile de metan din infrastructura energetică a României, examinând sursele, amploarea și punctele oarbe sistemice în urmărirea emisiilor fugitive, cu implicații atât pentru reforma politicilor, cât și pentru conștientizarea publică.

Prima etapă a programului de rezidențiat a inclus sprijin suplimentar de laborator din partea Dr. Carmen Maximilian.

4. Ipoteza curatorială

Ediție pilot pentru testarea metodologiei, cu un grup echilibrat de artiști români și internaționali, cu diferite niveluri de experiență în colaborarea cu oamenii de știință.

5. Echipa artistică

Proiectele de cercetare științifică propuse de cercetători formează nucleul științific al rezidenței, oferind puncte de intersecție între cercetători și cele patru artiste invitate: Laura Cinti (UK / ZA), Sabina Suru (RO), Andreea Săsăran (RI) și Ida Hiršenfelder (SI), lucrând alături de curatorul Andrei Tudose (RU) și sub îndrumarea Claudiei Schnugg (AT).

• Laura Cinti lucrează la intersecția dintre artă, biologie și biotehnologie. Practica ei implică adesea sisteme vii, inclusiv organisme modificate genetic, culturi de țesuturi vegetale și speculativ vegetal. Este co-fondatoare a C-LAB, platformă artă–știință care explorează estetica și politica științelor vieții.
  Mai multe informații: www.c-lab.co.uk
• Sabina Suru explorează legăturile dintre tehnologiile analogice și digitale. Investighează teme precum ontologia orientată pe obiecte, mutația identității și ecologia memoriei tehnice, reflectând asupra modului în care artefactele tehnologice poartă urme de îngrijire, decădere și transformare de-a lungul timpului.
  Mai multe informații: sabinasuru.ro
• Ida Hiršenfelder (aka beepblip) este artistă sonoră. Lucrările ei se concentrează pe politicile memoriei, organismele cibernetice și dimensiunile acustice ale gândirii ecologice, bazându-se pe medii imersive, pornind de la înregistrări electromagnetice și pe teren (field recordings).
  Mai multe informații: beepblip.org
• Andreea Săsăran este artistă vizuală interesată de ecologii hibride, cercetare site-specific și rolurile schimbătoare ale observației atât în ​​contexte științifice, cât și artistice. Lucrările ei se bazează pe urme istorice, senzoriale și materiale lăsate în urmă de actori umani și non-umani.
  Mai multe informații: andreeasasaran.ro

6. Colaborări și proiecte de cercetare artistică inițiate în timpul rezidenței

Desire to Impress

• Colaboratori: Ida Hiršenfelder, împreună cu Dr. Mihaela Ciobotă și Andreea Ciobotă (IBIOL / Departamentul de Taxonomie, Ecologie și Ocrotirea Naturii).
• Baza cercetării: Analiza bioacustică a cântecului mierlei negre (Turdus merula) în medii urbane, cu accent pe Grădina Cișmigiu.
• Abordare științifică și artistică: Proiectul a explorat bioacustica urbană și cronorealitatea - conceptul conform căruia păsările procesează informațiile vizuale și auditive într-un ritm semnificativ mai rapid decât oamenii. Prin încetinirea înregistrărilor urbane ale cântecelor mierlelor negre, proiectul a descoperit motive complexe, mimetism (de exemplu, alarme auto, scutere) și jocuri non-umane.
• Rezultate cercetare artistică: O instalație sonoră spațială pe 12 canale, asociată cu un soundwalk public geomapat în București, utilizând platforma Echoes.xyz, respectând standardele etice de înregistrare pe teren ale arhivei Radio Aporee.
  → mai multe informații de la artist: https://beepblip.org/desire-to-impress/

so quaint, so charming

• Colaboratori: Sabina Suru, cu Dr. Simona Neagu și Dr. Mihaela Stancu (IBIOL / Departamentul de Microbiologie), cu sprijinul de laborator al lui Carmen Maximilian (IBIOL / Departamentul de Biologia Dezvoltării)
• Baza cercetării: Potențialul de bioremediere a tulpinilor bacteriene halofile și halotolerante izolate din medii saline din județul Prahova.
• Abordare științifică și artistică: PCR, electroforeză pe gel, teste de biofilm și cromatografie în strat subțire (TLC) pentru a testa modul în care bacteriile descompun hidrocarburile (diesel, kerosen etc.). Artista a examinat decalajul epistemic dintre proiecția umană și închiderea semantică (semantic closure) - ideea că microorganismele generează sens autonom în cadrul propriei lor logici biologice, independent de categorizarea umană.
• Rezultate cercetare artistică: O hartă relațională desenată la scară extinsă, alături de un glosar digital cu ansamblu optic interactiv, care traduc comportamentele bacteriene printr-o codificare cromatică, sub forma unui spațiu semantic paralel.
  → mai multe informații de la artist: în așteptare

Our Salvia

• Colaboratori: Dr. Laura Cinti, împreună cu Dr. Roxana Nicoară (IBIOL).
• Baza cercetării: Demografia și rezistența habitatului Salviei nemorosa care crește pe movile funerare antice (kurgani) din Dobrogea.
• Abordare științifică și artistică: Kurganii acționează ca micro-refugii și arhive biologice înconjurate de agricultură industrială. Echipa a efectuat eșantionări de teren în cadrane randomizate, studii de herbar și analize arhivistice. Proiectul a încadrat persistența botanică în interdependență cu patrimoniul cultural uman, urmărind modul în care populațiile de plante izolate se adaptează morfologic. Munca de teren a evidențiat, de asemenea, lacune în bazele de date taxonomice globale privind variațiile locale ale acestei specii de salvie.
• Rezultate cercetare artistică: O instalație video single chanel, care prezintă notițe vizuale din câmp, imagini cu specimene de herbar și peisaje sintetizate.
  → mai multe informații de la artist: https://www.c-lab.co.uk/projects/OurSalvia/

Untitled Cloud

• Colaboratori: Andreea Săsăran, împreună cu Mihai Stoica (2Celsius) și Théophile Humann-Guilleminot (CATF).
• Baza cercetării: Investigație ale politicilor publice privind emisiile fugitive de gaz metan antropogene în infrastructura energetică veche de 120 de ani a României, respectiv monitorizare pe treren a emisiilor fugitive in zone de extracție din sudul României.
• Abordare științifică și artistică: România are unul dintre cele mai vechi sectoare de gaze naturale din Europa, însă urmărirea sistemică a emisiilor fugitive rămâne subdezvoltată. Utilizând camere termice cu imagistică optică a gazelor (OGI) în timpul vizitelor pe teren la stațiile de compresoare și puțuri de gaze, au fost înregistrate empiric emisii fugitive.
• Rezultat al cercetării artistice: Artistul a transpus date termografice din serii temporale într-o asamblaj volumetric, realizat din 9 plăci de stiplex gravate cu laser (70 × 70 cm), materializând datele atmosferice în formă fizică.
  → mai multe informații de la artist: https://andreeasasaran.ro/work/untitled-cloud/

7. Rezultate, implicare publică și mediere culturală

• Expoziție → Soft Thresholds, găzduită la Atelier 030202, București (9-28 octombrie 2025), curatoriată de Andrei Tudose, cu consultanță artă–știință oferită de Dr. Claudia Schnugg.
• Activări publice → Plimbări sonore bioacustice geolocaționale prin centrul Bucureștiului, tururi ghidate ale expoziției și discuții informale cu artiști/cercetători.
• Intervenții performative → 8 intervenții de mediere culturală concepute de regizorul artistic Ada Anghel și realizate de un grup de tineri actori în spațiul public, aducând momente intermediare de laborator în 8 spații publice din București.
• Publicație → o publicație sintetică a fost lansată la încheierea proiectului, diseminând detalii privind metodologiile, rezultatele și abordările dezvoltate în cadrul rezidenței.

8. Evaluare post-rezidență

Un studiu calitativ realizat de cercetătoarea în neuroștiințe și psihologie Alexandra Sofonea (UNATC) a analizat dinamica interpersonală, schimbările cognitive și rezultatele instituționale ale rezidenței prin interviuri cu participanții.

Concluzii și sinteze cheie

• Îmbogățire epistemică reciprocă:
  • Pentru artiști: Au obținut acces la instrumente științifice concrete, echipamente de laborator și metodologii riguroase de teren, transformând datele biologice cuantificabile în experiențe de chestionare societală prin medii vizuale/auditive..
  • Pentru cercetători: Au raportat că își văd subiecții de cercetare de rutină (de exemplu, păsări, bacterii, cadrane florale) într-o perspectivă nouă, permițându-le să reformulaze cercetările științifice și să aprecieze dimensiunile creative/speculative ale muncii lor.


• Gestionarea fricțiunilor structurale:
  • Diferențe metodologice: În timp ce artiștii erau obișnuiți cu procese flexibile și deschise, oamenii de știință funcționau în cadrul unor protocoale structurate și repetabile. Depășirea acestor mentalități necesită o mediere activă.
  • Presiuni de timp: Așteptările mari de a produce lucrări pregătite pentru expoziție într-un calendar comprimat au creat stres. Sublinierea naturii deschise a prezentării finale ar ajuta la atenuarea acestei tensiuni.


• Continuitate pe termen lung și moștenire instituțională:
  Atât cercetătorii, cât și artiștii și-au exprimat dorința de a-și continua colaborările dincolo de circuitul rezidenței. Colaborările post-rezidență includ:
  
  • Laura Cinti și cercetătorii Departamentului de Biologia Dezvoltării / IBIOL experimentează în prezent cu variate culturi in vitro și calusuri de rude native românești ale cicadelor (Encephalartos woodii), explorând modalități naturale de a induce formarea genului feminin al plantei, prin controlul aportului de substanțe chimice și nutrienți.

Ce am putea/ar trebui să facem diferit la următoarea ediție:

• Mai puțină presiune pentru rezultate pregătite pentru expoziție.
• Momente mai structurate pentru artiști și oameni de știință pentru a articula neînțelegerile (dacă este cazul).
• Mediere mai timpurie în jurul așteptărilor și vocabularului disciplinar.
• O distincție mai puternică între comunicarea științifică, interpretarea artistică și producerea de cunoștințe cu adevărat colaborativă.
• Mai mult timp între experimentare și prezentarea publică.
• Deosebit de important: o mai bună documentare a proceselor, experimentelor (inclusiv a celor abandonate sau eșuate).

Otherwise Residency 2025 a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București. Împreună” 2025.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.