Artiste: Alexandra Costea, Anna Dumitriu, Dominika Glogowski
Cercetători și consultanți politici de mediu: Alexandra Ciocan, Théophile Humann-Guilleminot, Cristina Moisescu, Mihai Stoica, Ana Zamfirescu
Parteneri de cercetare: Institutul de Biologie București, 2Celsius
Curator: Sabina Suru
Consultanță artă–știință: Andrei Tudose
Mediere artă–știință: Roxana Nicoară
14–30 octombrie 2026 — Atelier 35, București

Procese esențiale care sprijină ecosistemele din jur sunt delicate și silențioase - adaptările plantelor la stresul metabolic care manifestă forme noi de vitalitate sau ritmuri microbiologice la granița timpului profund. Procesele antropogene care susțin societatea umană cu care suntem obișnuiți sunt la fel de subtile - nori invizibili care se desprind din situri de extracție și plutesc peste vegetație și spații locuite de oameni și de alte forme de viață indiscriminatoriu. Totuși, faptul că sunt greu de observat nu le face nesemnificative. Nu așteaptă să le percepem, în timp ce bâjbâim, încercând să înțelegem lumea. Ce se întâmplă când ceva are consecințe clare, aproape tangibile, dar rămâne în afara experienței noastre imediate? Și ce ajunge să conteze din punct de vedere politic sau cultural pe măsură ce persistăm în a nu observa?

Silent Pressures reunește trei proiecte de artă–știință dezvoltate în cadrul Otherwise Residency 2026, aducând practica artistică în conlucrare cu cercetarea biologică, monitorizarea mediului și expertiza în politici publice. Colaborările au pornit de la o problemă comună: cum abordăm fenomene care depășesc limitele percepției noastre naturale? Ce pot dezvălui diferite moduri de cunoaștere despre ele? Metodele științifice pot uneori observa și măsura ceva cu mult înainte de a fi perceput, în timp ce practicile artistice pot explora noi relații între temporalității, materialității și legături culturale. Împreună, ele formează o țesătură strânsă, dar fragilă, de întrebări despre ce e acceptabil drept dovadă, cum se formează cunoașterea și cum ajunge ceva să conteze.

Proiectele din expoziție traversează scări și sisteme de atenție distincte. Alexandra Costea, în colaborare cu Cristina Moisescu și Ana Zamfirescu (microbiologi), abordează microalgele ca forme de viață distribuită, care participă discret la procese desfășurate de-a lungul timpului ecologic profund. Ritmurile lor nu sunt sincronizate cu ritmul existenței umane, deși aceste organisme contribuie la modelarea peisajelor și a identităților culturale rezultate din acestea. Ce înseamnă să trăim alături de procese a căror importanță depășește scările temporale prin care percepem, în mod obișnuit, schimbarea?

Mutând atenția de la timpul profund înspre răspunsurile adaptative rapide ale organismelor individuale, Anna Dumitriu, în colaborare cu Alexandra Ciocan (biolog), investighează răspunsurile celulare la stres și mecanismele de apărare chimică ale florii-de-colț și scumpiei. Proiectul urmărește legăturile dintre biotehnologia contemporană și remediile istorice, ritualurile de protecție și perspectivele culturale asociate plantelor medicinale. Între experiența acumulată și analiza de laborator, devin vizibile diferite moduri de a recunoaște semnalele biologice. Ce putea fi simțit, observat sau transmis ca formă de cunoaștere prin tradiție înainte de a putea fi explicat cu ajutorul instrumentelor științifice actuale? Și ce se schimbă atunci când o formă familiară de cunoaștere întâlnește un alt mod de a descrie lumea?

Dominika Glogowski, alături de Mihai Stoica (specialist politici publice) și Théophile Humann-Guilleminot (monitorizare metan), trece de la răspunsurile biologice naturale la consecințele mai largi ale proceselor antropice, analizând emisiile fugitive de metan provenite din infrastructura extractivă îmbătrânită din România. Aici, dificultatea nu constă pur și simplu în faptul că un fenomen scapă simțurilor, ci în faptul că prezența lui fizică se traduce cu greu în măsuri de siguranță pentru lucrători, conștientizare publică sau răspuns politic, chiar și atunci când urgența devine evidentă. Monitorizarea poate stabili ceea ce percepția obișnuită nu poate surprinde, dar nu garantează responsabilizarea. Ce ar putea fi prevenit dacă un pericol imperceptibil ar fi resimțit somatic? Ar putea formele de percepție mediate tehnologic să contribuie la siguranța infrastructurală sau chiar la responsabilizarea politică și instituțională?

Ceea ce observăm, măsurăm, reprezentăm sau ignorăm trasează limitele relațiilor cu alteritatea și influențează ceea ce considerăm real, relevant sau demn de acțiune. Percepția nu e neutră. Asta nu înseamnă că totul trebuie să devină perceptibil pentru a conta sau că o conștientizare mai amplă rezolvă ceea ce nu am reușit să adresăm până acum. Lumea era deja în mișcare înainte să ajungem noi să o observăm.

Acum, să ne oprim o clipă cu gândul tulburător că existența, în multiplele ei forme, nu depinde de capacitatea noastră de a o percepe, recunoaște, înțelege sau accepta. Nu ține cont de obiceiurile și conformismele noastre. Cum putem percepe, interpreta și decide cum răspundem presiunilor din jurul nostru și din interiorul nostru, atunci când acestea rămân tăcute în fața modurilor consacrate prin care citim lumea?

Silent Pressures face parte din programul Otherwise Residency, platforma Marginal dedicată cercetării artistice la intersecția dintre artă, știință și politici publice. Programul oferă artiștilor și cercetătorilor timp, resurse și un cadru de lucru colaborativ pentru a explora întrebări care depășesc granițele disciplinare convenționale și susținând o implicare activă a artei în abordarea problemelor de mediu contemporane.
Cea de-a doua ediție a rezidenței de cercetare artă–știință, dezvoltată împreună cu Institutul de Biologie București al Academiei Române și 2Celsius, conectează artiști și specialiști din cercetare științifică, monitorizarea poluării și politici de mediu, în cadrul a trei explorări ale modurilor în care ne raportăm la alteritate și la non-uman, traversând diferite praguri ale percepției.

Parteneri culturali: Atelier 35, Zile și Nopți, Institutul Francez din România
Mulțumiri: Clean Air Task Force, Radio Guerrilla

Otherwise Residency 2026 este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național - AFCN și implementat cu sprijinul financiar al Ambasadei Franței în România și al Institutului Francez din România.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Still Cover

Artistă: Alexandra Costea
Cercetătoare: Cristina Moisescu, Ana Zamfirescu
Institutul de Biologie București al Academiei Române, departamentul Microbiologie

Instalație: Polaroid emulsion lift, 20 baloane de sticlă suflată, apă din zona Dăbuleni

Peisajele naturale se transformă în scale temporale care cu greu pot fi înțelese. Solul, vegetația și ecosistemele își construiesc propriile ritmuri, iar schimbările lor rămân adesea în afara percepției noastre directe. Cu toate acestea, intervenția umană poate comprima acest ritm. În Dăbuleni, un teritoriu cu soluri nisipoase, tăierea arborilor și nivelarea dunelor pentru dezvoltarea agriculturii au accelerat transformarea terenului și au contribuit la extinderea deșertificării. Un peisaj format prin acumulare lentă ajunge astfel să fie modificat într-un timp extrem de scurt, în funcție de nevoile și deciziile care aparțin unui alt ritm, unui alt sistem. Simultan, microalgele sunt prezente pe Pământ de milioane de ani, cresc lent și participă, aproape imperceptibil, la transformarea mediilor în care se dezvoltă. Această întâlnire dintre temporalități ridică întrebări despre modul în care definim un peisaj, în baza unor procese care se desfășoară de-a lungul erelor dar și intervenții care îl pot modifica într-un timp scurt, precum și rolul proceselor biologice nevăzute. Totodată, poate genera un spațiu de interogare a modului în care toate acestea se reflectă asupra identității oamenilor, în contextul consecințelor neintenționate ale activității noastre.

Lucrarea explorează această fragilitate temporală printr-o fragilitate a materiei, concentrându-se asupra unor ecosisteme aflate într-o continuă transformare și asupra modului în care intervențiile umane pot afecta procese care se desfășoară lent. La această scară, spațiul devine inseparabil de timpul său: ceea ce pare aproape nemișcat este, de fapt, într-o continuă schimbare, iar evoluția se produce prin acumulări subtile, greu de observat într-un timp scurt. Microalgele devin astfel un reper pentru un alt mod de a privi peisajul, în care transformarea este un echilibru între accelerare și control, într-un context al timpilor lungi, al continuității și al interdependenței dintre forme de viață diferite. Proiectul urmărește această tensiune și lasă deschisă întrebarea: poate un peisaj să fie înțeles și recuperat fără a-i impune o nouă identitate?

Precious and Immortal Plants

Artistă: Anna Dumitriu
Cercetătoare: Alexandra Ciocan
Institutul de Biologie București al Academiei Române, departamentul Biologia Dezvoltării

Precious and Immortal Plants explorează potențialul medicinal a două plante, scumpia (Cotinus coggygria) și floarea-de-colț (Leontopodium alpinum), prin cercetarea de laborator a compușilor lor biologici, în special a potențialelor proprietăți antimicrobiene și antioxidante.

Lucrând cu sculptură, textile, imprimare 3D și materiale biologice, proiectul pune știința contemporană în dialog cu istorii, mituri și asocieri culturale din jurul plantelor medicinale. Culturile de calus vegetal obținute în laborator - mase de celule vegetale nediferențiate - devin atât material de cercetare, cât și material artistic. Acestea sunt combinate cu referințe la practici medicale istorice, obiecte de protecție și credințe tradiționale despre vindecare, boală și nemurire. Situat între investigația științifică și memoria culturală, proiectul examinează felul în care plantele au fost înțelese ca surse de protecție și vindecare, respectiv modul în care aceste înțelegeri se transformă prin cercetarea științifică. Totodată, explorează relația complexă dintre vulnerabilitatea umană, reziliența plantelor și căutarea unor modalități de a proteja viața, printr-un ansamblu conceptual alcătuit din șase elemente:

Immortal
Bluză veche cu flori de colț de cultură în rășină; panglici din mătase vopsite cu antociani roz extrași din cultură de calus de floare-de-colț; ADN Mycobacterium tuberculosis (bacil Koch); proiecție video digitală care redă lupta propriului sânge al artistei împotriva infecției, in vitro.
Video realizat în colaborare cu Brighton and Sussex Medical School.
Floarea-de-colț a fost asociată istoric cu tuberculoza (TBC), deși nu există dovezi că substanțele sale active tratează această boală. Celulele de floare-de-colț cultivate în laborator produc antocianine, pigmenți antioxidanți care pot indica și stres celular. O bluză antică ce conține ADN de TBC este legată cu panglici colorate cu acești pigmenți și suprapusă peste o proiecție video în oglindă a sângelui artistei, în timp ce acesta reacționează la o infecție cu TBC în vitro. Lucrarea reunește boala, cercetarea științifică, memoria culturală și granițele fragile dintre viață și moarte.

Precious Corners
Cutie recondiționată cu compartiment ascuns, vopsea acrilică, foiță de argint, cultură in vitro de floare-de-colț (calus) liofilizată.
Se crede că florile de colț cresc în locuri greu accesibile, precum Munții Carpați, de unde vine și numele ei românesc, floare de colț. Cutia de epocă, alterată, are un compartiment secret în care se află o cultură de calus de floare-de-colț liofilizată, utilizată în laborator pentru identificarea compușilor cu potențiale proprietăți medicinale, antimicrobiene și antioxidante. Artista a poleit cutia cu foiță de argint, pentru a sublinia caracterul prețios al acestor plante-trofeu și importanța protejării lor.

Dum Spero Spiro (While I breath I hope)
Obiect din PLA (acid polilactic), pictat manual cu vopsea acrilică, decorat cu floare-de-colț de cultură și panglică colorată cu extracte din cultură de calus de floare-de-colț.
O meditație asupra relației dintre TBC, floarea-de-colț și tratamentul la altitudine pentru această boală, popular candva în sanatoriile alpine. Sculptura și clopotul de sticlă care o protejează fac referire la modele de epocă folosite în predarea anatomiei și sunt traversate de fire cu flori de colț cultivate și panglici colorate cu extract de floare-de-colț. Lucrarea este expusă alături de culturi de calus de floare-de-colț provenite de la Institutul de Biologie București (IBIOL).

Veil
3D printed PLA, hand-painted in acrylic with smoketree leaves in resin with drawing, silver wire and silk ribbons stained with smoketree callus culture extracts and dyed with smoketree heartwood (a.k.a. young fustic).
Scumpia este asociată cu vindecarea pielii și a arsurilor. În folclor, se credea că aspectul de pene al florilor ei alungă spiritele rele oferind un văl de tăinuire. Aici, o sculptură imprimată 3D a pielii arse este împletită cu frunze uscate (congelate) de scumpie conservate în rășină, cu desene ale unora dintre bacteriile pe care frunzele le pot trata și panglici de mătase colorate cu extracte de scumpie și vopsite cu duramen de scumpie. Expusă alături de culturi de calus de scumpie de la IBIOL.

Callus Culture Pomanders
Două pomandre din PLA / argint, lănțișoare din argint, culturi de calus de scumpie, respectiv de floare-de-colț, liofilizate
Pomandrele sunt recipiente sferice perforate, umplute cu materie vegetală, mirodenii, plante aromatice sau parfumuri, purtate la gât pentru protecție împotriva infecțiilor în perioadele de epidemii. Cele două pomandre expuse, încorporează pe suprafața lor modele ale unor specimene vegetale documentate în Herbarul de la IBIOL. Fiecare pomandră conține culturi de calus liofilizate, crescute în laborator din floare-de-colț, respectiv din scumpie. Culturile de calus sunt mase de celule vegetale nediferențiate, obținute dintr-un fragment de țesut vegetal sterilizat și crescute pe un mediu nutritiv bogat.

Eagle Triptych
Mătase pătată de bacterii sterilizate - Staphylococcus aureus, Listeria monocytogenes, Escherichia coli și Salmonella enterica -, pe suport de agar cromogen, imprimat cu compuși vegetali antimicrobieni și extracte din cultură de calus de de floare-de-colț și scumpie, broderie, cerneală din gale de stejar, rășină, flori de scumpie, cultură in vitro (calus) de scumpie și floare-de-colț de cultură presate.
Trei lucrări textile realizate din bucăți de mătase așezate pe agar cromogen - mediu de cultură obținut din alge marine, care conține coloranți speciali pentru diagnostic -, inoculate ulterior cu patru tipuri de bacterii patogene: Staphylococcus aureus, Listeria monocytogenes, Escherichia coli și Salmonella enterica. Bacteriile au fost expuse compușilor și extractelor vegetale provenite din floare-de-colț și scumpie. Pe unele dintre pătratele de mătase, zonele albastre (Staphylococcus aureus), verzi (Listeria monocytogenes), roz (Escherichia coli) și mov (Salmonella enterica) indică zone de inhibiție, porțiuni în care bacteriile nu au crescut. Acest lucru sugerează că extractele și compușii testați aici, aplicați pe discuri mici, ar putea avea efect antibacterian. Apare însă și un rezultat neobișnuit: bacteriile au crescut pe discurile cu substanțe antimicrobiene, dar nu și în jurul lor. Fenomenul ar putea fi legat de concentrația compușilor și a extractelor și de așa-numitul efect Eagle, un fenomen medical și microbiologic în care expunerea bacteriilor sau fungilor la concentrații mai mari de antibiotic poate duce, în mod paradoxal, la o reducere a efectului letal și la o supraviețuire mai bună decât în cazul unor doze mai mici, optime. Materialele au fost sterilizate în autoclav înainte de expunerea în cadrul expoziției.

The Methane Whisperer: Being with the Hazard

Artistă: Dominika Glogowski
Cercetători și consultanți politici de mediu: Mihai Stoica (2Celsius), Théophile Humann-Guilleminot (Clean Air Task Force)

Șase fotografii, 60×40 cm, imprimare ultra-giclée pe Alucobond; vestă cu dispozitiv de detectare a metanului, cască, căști cu conducție osoasă; sunet.

Metanul este unul dintre cei mai puternici factori care accelerează schimbările climatice pe termen scurt și rămâne în mare parte imperceptibil pentru cei care locuiesc sau lucrează în apropierea surselor de emisii. Lucrarea propune un alt mod de a întâlni acest pericol industrial: un instrument purtabil care transformă prezența gazului într-un peisaj sonor direcțional, transmis în timp real, făcând variațiile atmosferei din jur audibile și perceptibile la nivelul corpului.

Vesta este echipată cu doi senzori pentru metan, alături de senzori care înregistrează compușii organici volatili, temperatura, umiditatea și ritmul cardiac al purtătorului. Pe măsură ce concentrația de metan se modifică, tonurile devin mai puternice și pulsațiile se accelerează pe partea corespunzătoare a corpului. O frecvență joasă, transmisă prin conducție osoasă, vibrează la nivelul craniului, în timp ce ritmul cardiac devine parte a peisajului sonor. Instrumentul nu oferă o valoare numerică, ci propune o formă de percepție somatică, plasând purtătorul într-o relație continuă cu aerul din jur.

Dezvoltând practica artistei de Deep Speech Listening (ascultare profundă a vorbirii), lucrarea abordează ascultarea ca întâlnire atentă cu sisteme care rezistă interpretării directe. În loc să traducă metanul într-un mesaj unic, îi permite gazului să modeleze sunetul pe măsură ce este detectat. Atmosfera devine un participant material: ceva care acționează asupra corpului, rămânând în mare parte dincolo de percepția obișnuită.

Conceput ca prototip speculativ pentru lucrătorii din industria petrolieră, instrumentul se adresează celor a căror muncă se desfășoară în preajma emisiilor fugitive de metan, adesea fără posibilitatea de a le detecta direct. Lucrarea ridică și întrebări despre distanța dintre detectarea unui pericol și răspunsul la acesta: măsurarea poate confirma prezența unui fenomen, dar contribuie prea puțin la asumarea responsabilității.

Prezentată în expoziție în dialog cu imagini realizate în timpul cercetării de teren în zone afectate de poluarea asociată exploatărilor petroliere din sudul României, lucrarea întreabă ce se schimbă atunci când aerul pe care îl respirăm începe să vorbească, nu printr-un avertisment sau o explicație, ci printr-o relație în continuă transformare, între corp, tehnologie și mediu.

Mai multe informații despre componenta sonoră:
https://artecoindustry.com/methane-whisperer-sound/