[ > ]
Video
<<< Back to archive
Fișe de teren din București: Cum ne invadează unel plante orașele?
Haideți să facem cunoștință cu niște oaspeți străini, care ar trebui să ne îngrijoreze puțin – de exemplu, Ailanthus altissima (cunoscut drept cenușer sau fals oțetar), care a ajuns la București tocmai din junglele Vietnamului și ale Coreei, iar care acum și-a făcut casă aici!
Aduse de oameni - fie intenționat, fie din greșeală -, organismele invazive prosperă adesea în medii noi, departe de prădătorii și paraziții lor naturali, multiplicându-se necontrolat. În acest episod, analizăm modul în care specii precum Ailanthus (cu frunzele sale toxice) și bine cunoscuta ambrozie (Ambrosia artemisiifolia, pe care o putem întâlni chiar pe Bulevardul Unirii) remodelează ecosisteme urbane, așa cum este cel al Bucureștiului, eliminând vegetația autohtonă.
Cum ar trebui să abordăm aceste specii? În timp ce alergeni agresivi, precum ambrozia, necesită o eliminare imediată și continuă, alte plante invazive impun o altfel de atenție. Dacă nu avem un plan bine pus la punct pentru a le înlocui, în prealabil, cu floră autohtonă, simpla lor îndepărtare - fără precauțiile necesare - riscă să lase loc liber unor invadatori și mai periculoși.
Scurt documentar urban documentary de Andrei Nicoară.
Parteneri: Institutul de Biologie București, Facultatea de Biologie - Universitatea București, 2Celsius, Projekt Atol, Zile și nopți
The Urban Green Blueprint este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Aduse de oameni - fie intenționat, fie din greșeală -, organismele invazive prosperă adesea în medii noi, departe de prădătorii și paraziții lor naturali, multiplicându-se necontrolat. În acest episod, analizăm modul în care specii precum Ailanthus (cu frunzele sale toxice) și bine cunoscuta ambrozie (Ambrosia artemisiifolia, pe care o putem întâlni chiar pe Bulevardul Unirii) remodelează ecosisteme urbane, așa cum este cel al Bucureștiului, eliminând vegetația autohtonă.
Cum ar trebui să abordăm aceste specii? În timp ce alergeni agresivi, precum ambrozia, necesită o eliminare imediată și continuă, alte plante invazive impun o altfel de atenție. Dacă nu avem un plan bine pus la punct pentru a le înlocui, în prealabil, cu floră autohtonă, simpla lor îndepărtare - fără precauțiile necesare - riscă să lase loc liber unor invadatori și mai periculoși.
Scurt documentar urban documentary de Andrei Nicoară.
Parteneri: Institutul de Biologie București, Facultatea de Biologie - Universitatea București, 2Celsius, Projekt Atol, Zile și nopți
The Urban Green Blueprint este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
#collaborative-learning
#situated-knowledge
#environmental-infrastructures
Proiect
Urban Green Blueprint
An
2026
Autor
Andrei Nicoară
