[ > ]
Video
<<< Back to archive
Fișe de teren din București: De ce se transformă orașele noastre în insule de căldură?
Bucureștiul este o insulă de căldură: infrastructura urbană ridică temperatura cu până la 10°C. Așa că, haideți să jucăm un joc foarte simplu. Se numește „Aici ar putea fi un copac!”
Din cauza asfaltului care absoarbe căldura și a gazonului tuns scurt, care se încălzește mult mai tare decât vegetația înaltă, Bucureștiul prezintă o zonă centrală vastă, de 58 de kilometri pătrați, care devine extrem de fierbinte, fenomenul intensificându-se mai ales pe timpul nopții. Dincolo de disconfortul termic obișnuit, această căldură acumulată modifică microclimatul orașului: fie fragmentează norii de ploaie slabi, fie îi alimentează pe cei puternici, ducând la furtuni violente, ploi torențiale și grindină.
Pentru că parcurile mari, luate izolat, nu pot compensa vastele suprafețe de beton, cea mai eficientă metodă de a atenua efectul de insulă de căldură urbană este fragmentarea acestuia prin spații verzi mici, distribuite în tot orașul. Iar asta ne aduce exact la jocul nostru preferat, pe care îl putem aplica în toate spațiile betonate ale orașului.
Scurt documentar urban documentary de Andrei Nicoară.
Parteneri: Institutul de Biologie București, Facultatea de Biologie - Universitatea București, 2Celsius, Projekt Atol, Zile și nopți
The Urban Green Blueprint este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Din cauza asfaltului care absoarbe căldura și a gazonului tuns scurt, care se încălzește mult mai tare decât vegetația înaltă, Bucureștiul prezintă o zonă centrală vastă, de 58 de kilometri pătrați, care devine extrem de fierbinte, fenomenul intensificându-se mai ales pe timpul nopții. Dincolo de disconfortul termic obișnuit, această căldură acumulată modifică microclimatul orașului: fie fragmentează norii de ploaie slabi, fie îi alimentează pe cei puternici, ducând la furtuni violente, ploi torențiale și grindină.
Pentru că parcurile mari, luate izolat, nu pot compensa vastele suprafețe de beton, cea mai eficientă metodă de a atenua efectul de insulă de căldură urbană este fragmentarea acestuia prin spații verzi mici, distribuite în tot orașul. Iar asta ne aduce exact la jocul nostru preferat, pe care îl putem aplica în toate spațiile betonate ale orașului.
Scurt documentar urban documentary de Andrei Nicoară.
Parteneri: Institutul de Biologie București, Facultatea de Biologie - Universitatea București, 2Celsius, Projekt Atol, Zile și nopți
The Urban Green Blueprint este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
#collaborative-learning
#situated-knowledge
#environmental-infrastructures
Proiect
Urban Green Blueprint
An
2026
Autor
Andrei Nicoară
