Bucureștiul are oportunitatea de a se transforma într-un sanctuar al vieții urbane - un spațiu în care oamenii și viețuitoarele coexistă -, valorificând succesul Parcului Natural Văcărești, un fost lac de acumulare care găzduiește astăzi peste 150 de specii de păsări. Dincolo de conservarea ecologică, cercetările subliniază un beneficiu major pentru oameni: simplul fapt de a vedea sau de a auzi păsări îmbunătățește starea de spirit în mod măsurabil, pentru o durată de până la opt ore, contribuind la atenuarea stresului, anxietății și depresiei.
Pentru a realiza acest lucru, această fișă informativă detaliază o foaie de parcurs structurată, elaborată de Mihai Stoica – specialist în politici publice, activist de mediu și cineast –, în cadrul cercetării din proiectul The Urban Green Blueprint :
Măsuri imediate (cu rezultate rapide): Reducerea voluntară a intensității iluminatului clădirilor emblematice în timpul perioadelor de migrație (primăvara și toamna), instalarea unor cărămizi speciale, accesibile ca preț, care permit cuibărirea păsărilor (precum drepnelele) în noile construcții, și prioritizarea plantării speciilor native pentru a reface sursele de hrană ale păsărilor.
Măsuri care necesită un efort moderat: Obligativitatea verificării existenței cuiburilor înainte de lucrările de izolare a clădirilor (pentru a evita blocarea păsărilor în timpul perioadei de cuibărire) și impunerea utilizării sticlei cu modele – sigure pentru păsări – în noile proiecte imobiliare, reducând astfel coliziunile cu ferestrele cu până la 95%.
Măsuri de anvergură: Protejarea oficială și conectarea coridoarelor verzi și albastre – precum Pădurea Băneasa, delta Dâmboviței și salba de lacuri Colentina – alături de extinderea inițiativelor municipale de sterilizare a pisicilor, pentru a gestiona impactul prădării în mediul urban.
Planificatorii urbani au la dispoziție o fereastră de oportunitate limitată în timp pentru a include aceste măsuri de protecție direct în legislație, profitând de procesul actual de revizuire a Planului Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului, precum și de termenele limită impuse de UE pentru anul 2026, vizând renovarea clădirilor și refacerea naturii la nivel național.
The Urban Green Blueprint este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.